Când intri în magaziile Facultăţii de Muzică din Bucureşti mirosul de vechi te copleşeşte. Anii au trecut peste intrumente, dar acestea sunt precum vinul, cu cât îmbătrânesc cu atât sunt mai bune. O vioară cu vârstă centenară, produsă de Stradivarius, aşteaptă încă să îi fie decoperite secretele, pentru că celebrul lutier a preferat să ne lase această enigmă şi a luat secretul cu el în mormânt. Nu te lasă să treci indiferent nici imensa orgă din sala „George Enescu”, care cu puterea sa ar putea sparge pereţii, dar preferă, deocamdată, să scoată la iveală doar sunete rafinate, improprii parcă unui asemenea mastodont.
